Când nu te mai trădezi pe tine,

Primești viața ce ți se cuvine

Căci lași în tine o lumină:

Cea a spiritului care ești.

Ea radiază fără de sfârșit,

fără de-nceput

Și este Cuvântarea

duhului în tine.

Când te alegi pe tine

Energia vine

Și te servește inedit

Cum cu mintea n-ai gândit.

Formele ce se crează

Sunt din voința trează

A maestrului care ești.

Sunt niște nestemate

Ce nu pot fi manipulate

De ale personalității

Porniri meschine;

Ele izvorăsc dincolo de planuri,

Din izvorul nesecat al conștiinței care ești

Când nici nu gândești.

Chiar și personalitatea mică

Și toate dramele care se înfiripă

Din ale poftelor valuri

Ce trec peste idealuri

Și te subjugă 

În karme vechi,

Chiar și ea se integrează

Când lumina spiritului

E în tine trează.

Viața nu mai e doar una,

Perspectivele ți se multiplică într-una

Poți trece din plan în plan

Și devii multidimensional,

Îți alegi conștient să experimentezi

Punctul de unde vrei să vezi

Marea Creație în care ești.

Poți călători în planurile lumești

Și în cele îngerești,

Poți închide porțile vieților vechi

Și strămuta povești demult pierdute,

În spatele vălurilor rămase ca niște redute.

Acum ți se deschid toate.

Dincolo de timp și spațiu

Domnești în tărâmul suveran

Al conștiinței care ești.

Liber să te manifești

Fără limitele vechi

Ale corpului și minții,

Peste toate poți să treci.

Nu e doar imaginație...

Este chiar a ta Creație

Care ți se desfășoară

Și dacă alegi te împresoară.

Însă acum alegi voit

Unde vrei să fii - nu mai ești zidit.

Ești și aici și ești și acolo

Și oriunde te poartă dorul

În această lucrare mare

A spiritului în manifestare.

Totul tu îți amintești

Însă nu cum crede mintea

Că lucrurile s-au întâmplat

Ci cum într-Adevăr s-au desfășurat.

Așadar acum tu vezi

cu infinită claritate

Ițele tapiseriei înăuntrul căreia

te-ai cufundat.

Acum jocul poate continua,

Creația ta se poate desfașura

Cu o nouă calitate,

Căci tu știi

că ești

Conștiință înainte de toate.