Când nu te mai trădezi pe tine,
Primești viața ce ți se cuvine
Căci lași în tine o lumină:
Cea a spiritului care ești.
Ea radiază fără de sfârșit,
fără de-nceput
Și este Cuvântarea
duhului în tine.
Când te alegi pe tine
Energia vine
Și te servește inedit
Cum cu mintea n-ai gândit.
Formele ce se crează
Sunt din voința trează
A maestrului care ești.
Sunt niște nestemate
Ce nu pot fi manipulate
De ale personalității
Porniri meschine;
Ele izvorăsc dincolo de planuri,
Din izvorul nesecat al conștiinței care ești
Când nici nu gândești.
Chiar și personalitatea mică
Și toate dramele care se înfiripă
Din ale poftelor valuri
Ce trec peste idealuri
Și te subjugă
În karme vechi,
Chiar și ea se integrează
Când lumina spiritului
E în tine trează.
Viața nu mai e doar una,
Perspectivele ți se multiplică într-una
Poți trece din plan în plan
Și devii multidimensional,
Îți alegi conștient să experimentezi
Punctul de unde vrei să vezi
Marea Creație în care ești.
Poți călători în planurile lumești
Și în cele îngerești,
Poți închide porțile vieților vechi
Și strămuta povești demult pierdute,
În spatele vălurilor rămase ca niște redute.
Acum ți se deschid toate.
Dincolo de timp și spațiu
Domnești în tărâmul suveran
Al conștiinței care ești.
Liber să te manifești
Fără limitele vechi
Ale corpului și minții,
Peste toate poți să treci.
Nu e doar imaginație...
Este chiar a ta Creație
Care ți se desfășoară
Și dacă alegi te împresoară.
Însă acum alegi voit
Unde vrei să fii - nu mai ești zidit.
Ești și aici și ești și acolo
Și oriunde te poartă dorul
În această lucrare mare
A spiritului în manifestare.
Totul tu îți amintești
Însă nu cum crede mintea
Că lucrurile s-au întâmplat
Ci cum într-Adevăr s-au desfășurat.
Așadar acum tu vezi
cu infinită claritate
Ițele tapiseriei înăuntrul căreia
te-ai cufundat.
Acum jocul poate continua,
Creația ta se poate desfașura
Cu o nouă calitate,
Căci tu știi
că ești
Conștiință înainte de toate.